Despre matematică și matematicieni

  • Workshop LaTeX

    Data: 20 august 2014  |  Autor: Echipa ViitoriOlimpici.ro

    Cu siguranță, mulți dintre participanții la concursul nostru își doresc învețe să scrie cu ușurință formule matematice, articole, enunțuri și rezolvări de probleme. LaTeX este un limbaj care permite scrierea formulelor nu numai pentru matematică dar și pentru fizică și chimie.

    LECT. DR.  Mihai Chiș, prodecan Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Matematică și Informatică a avut bunăvoința să susțină trei sesiuni de workshop în cadrul celei de a cincia ediție a Taberei Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro

  • Pierre Fermat

    Data: 2 aprilie 2012  |  Autor: Liviu Ornea

    Pierre Fermat a trăit în Franţa, între 1601 şi 1665. Nu era matematician, ci jurist, consilier regal în parlamentul oraşului Toulouse. Dar era pasionat de matematică şi o practica în timpul liber. N-a publicat nimic în timpul vieţii, despre descoperirile lui s-a aflat din corespondenţă şi din articolele găsite după moartea lui.

  • Numere reale?

    Data: 2 aprilie 2012  |  Autor: Liviu Ornea

    Probabil că li s-a zis aşa pentru că aşa păreau. Adică, pentru că oamenilor li s-a părut că ele sunt cele mai potrivite pentru a descrie mărimile pământeşti cu care aveau de-a face – distanţe, unghiuri, intervale de timp, energii, temperaturi, intensităţi ş.a.m.d. Dar chiar lăsând la o parte discuţia filozofică despre realitate, acceptând că fizica şi chimia studiază natura şi că ele operează cu numerele reale, unde găsim, în natură, numerele reale?

  • Fibonacci

    Data: 2 aprilie 2012  |  Autor: Liviu Ornea

    Leonardo din Pisa, cunoscut drept Fibonacci, a fost probabil singurul matematician european remarcabil între anii 300 şi 1300. S-a născut la Pisa, în 1180, dar a fost educat în nordul Africii, în actuala Algerie, unde tatăl său avea un post diplomatic. Călătorind prin lumea arabă, s-a convins de avantajele sistemului matematic arab faţă de cel roman şi l-a popularizat în Europa în lucrarea sa Liber abaci, Cartea socotelilor, scrisă imediat după întoarcerea la Pisa, în 1202.

  • Euclid

    Data: 30 martie 2012  |  Autor: Liviu Ornea

    În anul 332 înainte de Christos, Alexandru cel Mare a fondat oraşul Alexandria, pe coasta de nord a Egiptului. În 332, Ptolemeu I şi-a stabilit aici capitala şi a înfiinţat o universitate numită Museum. Instituţia şi-a câştigat repede faima şi a ajuns să posede o colecţie de mai mult de şase sute de mii de suluri de papirus, faimoasa bibliotecă din Alexandria, distrusă de arabi în anul 641.

  • Dimensiune

    Data: 30 martie 2012  |  Autor: Liviu Ornea

    Aţi auzit, cu siguranţă, despre spaţii cu mai multe dimensiuni. Ştiţi, probabil, că teoria relativităţii restrânse a lui Einstein descrie lumea drept un spaţiu-timp cu 4 dimensiuni. Dar cum să ni le imaginăm şi cum să definim, de fapt, dimensiunea unui obiect?

  • Curbură gaussiană şi curbură riemanniană

    Data: 30 martie 2012  |  Autor: ***

    Oricine poate spune dacă un obiect e plan sau rotund, dacă o linie e dreaptă sau curbă. E de ajuns o singură privire. Dar dacă nu le-am putea privi? Le-am pipăi, probabil. Sigur, în caz că obiectele respective sunt foarte mari, am putea avea unele dificultăţi, dar am putea uşor imagina metode ca să le depăşim.

  • Blaise Pascal

    Data: 30 martie 2012  |  Autor: Liviu Ornea

    Blaise Pascal s-a născut la Clermont-Ferrand în 1623 şi a murit la Paris în 1662. A trăit numai 39 de ani şi a lăsat o operă impresionantă.

    Nu a mers niciodată la şcoală, nici la universitate, a învăţat acasă, cu tatăl său, Étienne, un avocat interesat şi de matematică, prieten cu Desargues şi apropiat al lui Mersenne.

  • Unghiul drept

    Data: 2 aprilie 2012  |  Autor: ***

    După mărturiile greceşti, se pare că egiptenii au fost primii geometri: Herodot ne spune că regele Sesostri a dat fiecăruia câte un lot de formă pătrată. Dar cum construiau egiptenii pătrate şi, în particular, unghiuri drepte? Mulţi cercetători cred că ei cunoşteau ceea ce azi numim teorema lui Pitagora. 

  • Numere complexe, cuaternioni şi octonioni

    Data: 2 aprilie 2012  |  Autor: Liviu Ornea

    Numerele complexe au apărut în Renaştere, sub numele de cantităţi imposibile, din necesitatea, la început formală, de a rezolva ecuaţia x pătrat egal minus unu. Să putem, deci, extrage rădăcina pătrată a oricărui număr, nu numai a celor pozitive. Rădăcina pătrată a lui minus unu a fost notată cu i şi numită unitate imaginară. Până la urmă, s-a dovedit că se pot face mult mai multe lucruri cu ele: se pot extrage orice fel de rădăcini, de ordinul al treilea, al zecelea, ba chiar rădăcina de ordinul pi sau chiar 1 plus i, după cum a arătat Euler. 

  • A fi sau a nu fi... zero

    Data: 30 martie 2012  |  Autor: ***  |  1 comentariu

    În zilele noastre, cuvântul zero este unul cunoscut de toată lumea şi folosit frecvent în diferite expresii. Dar lucrurile nu au stat întotdeauna aşa. Zero este un număr foarte special, diferit ca şi comportament de toate celelalte numere, iar existenţa sa a dat multe bătăi de cap matematicienilor, dar şi filozofilor.

  • Probleme de logică - Lumina din pod

    Data: 7 februarie 2012  |  Autor: ***  |  4 comentarii

    Lumina din pod

    Unul dintre cele 3 comutatoare aflate la parter aprinde lumina în pod. Sarcina ta este să afli care comutator face asta, însă ...